Da, această idee se bazează pe un concept psihologic numit empatie parțială sau direcționată, care explică modul în care empatia umană poate fi selectivă și limitată la anumite categorii de ființe sau grupuri. Acest fenomen poate fi influențat de factori precum experiențele personale, valorile morale și contextul social.

Cum funcționează empatia selectivă:

1. Empatie pentru grupul perceput ca vulnerabil

   • Activiștii pentru drepturile animalelor se concentrează pe suferința animalelor, care sunt văzute ca ființe complet neajutorate și vulnerabile în fața cruzimii umane. Această compasiune intensă poate crea o polarizare a empatiei, îndreptată exclusiv spre animale și mai puțin spre oameni.
   • Acest lucru poate duce la percepția că activiștii sunt mai puțin preocupați de suferința umană, în special atunci când consideră că oamenii sunt responsabili pentru cruzimea față de animale.

2. Percepția "inamicului"

   • Empatia este adesea blocată față de indivizii sau grupurile percepute ca fiind cauza suferinței. În cazul apărătorilor drepturilor animalelor, acești "inamici" pot fi considerați persoanele care exploatează sau abuzează animalele (fermierii, vânătorii, consumatorii de carne etc.).
   • În astfel de cazuri, activismul poate deveni confruntațional, iar activiștii pot fi percepuți ca fiind insensibili față de oameni.

3. Resurse limitate de empatie

   • Empatia nu este infinită; oamenii pot să-și concentreze atenția emoțională și energia pe o anumită problemă sau categorie, în detrimentul altora. Aceasta nu înseamnă neapărat că activiștii pentru animale sunt "insensibili" față de oameni, ci doar că prioritățile lor emoționale și morale sunt alocate altfel.

4. Dezumanizarea celor percepuți ca agresori

   • În situații de activism intens, poate apărea o formă de dezumanizare a celor care provoacă suferință animalelor. Astfel, activiștii pot părea că ignoră suferința umană a celor implicați în aceste activități (de exemplu, fermieri care depind de industria cărnii pentru a-și susține familiile).

5. Compasiunea pentru victime, nu pentru agresori

   • Activiștii pot adopta o poziție morală care pune accent pe victime (în acest caz, animalele), considerând că agresorii (oamenii care abuzează animalele) trebuie trași la răspundere. Această poziție poate fi percepută ca o lipsă de empatie față de oameni, deși în realitate reflectă o luptă pentru dreptate morală.

Exemple în viața reală:

• Atenția excesivă asupra unui singur grup: Persoanele care militează intens pentru drepturile animalelor pot fi criticate pentru că nu își extind activismul și asupra altor forme de suferință (de exemplu, sărăcia, drepturile copiilor). Acest lucru este văzut de unii ca o "miopie empatică".

• Activism extrem: În cazurile în care activiștii recurg la metode agresive (proteste violente, distrugere de proprietăți, hărțuire), acest comportament este perceput ca fiind lipsit de compasiune față de oameni, alimentând stereotipuri negative.

Concluzie:

Empatia direcționată sau selectivă este o trăsătură umană naturală și poate explica de ce unii activiști pentru drepturile animalelor par să manifeste mai puțină compasiune față de oameni. Totuși, acest fenomen nu ar trebui să fie confundat cu o lipsă generală de empatie sau cu cruzime, ci mai degrabă cu o intensificare a empatiei față de o categorie specifică percepută ca fiind cea mai vulnerabilă.